duminică, 14 martie 2010

poezia mea, pe net a altuia....

Acum vreo 3 zile am primit de la un prieten o prezentare super draguta intitulata "Vino"... era poezia mea, poezie pe care o scrisesem prin clasa a VII-a, si pe care o trimisesem doar catorva prieteni...uitasem de ea, insa cand am citit versurile mi-am amintit de existenta ei si de cat de mult ma reprezentase in perioada in care am scris-o..
Tin sa precizez ca poezia a fost compusa din mai multe "poezioare" daca le pot numi asa, si sunt de fapt doar idei. Nu a fost conceputa ca o poezie, nu vroia sa fie o poezie si de aceea e destul de slabutz scrisa... e bine de stiut ca pt mine nu a fost decat o forma prin care mi-am usurat sufletul...
Probabil tu, care mai mult ca sigur imi esti prieten (ca deh, numai prietenii mei imi citesc blog-ul :)) ) te intrebi de ce scriu toate astea, acum.
Poi, unu.. daca ma cunosti, stii cat de repede ma oftic atunci cand nu imi sunt recunoscute drepturile de autor ~x( ;
..doi... ma tot gandesc cine si-a permis sa imi dea poezia mai departe?!?!!
..trei... daca tot nu mi-a fost postat numele, atunci sa ramana autor anonim!!
..patru.. poezia postata mai jos (adica a mea) a fost usor modificata (astfel incat sa nu mai imi apartina in totalitate =)) )...
..cinci... inca sunt suparata din cauza acestei situatii..
..sase..cand am primit prezentarea, credeam ca e cadoul lui Cristi pt mine, cu ocazia zilei mele de nastere...ce trist!!

Si acum..creatia! :))

Vino
de timmyshor (ce timmyshor??? ca e poezia mea!! >:p )

S-a lasat amagitoare noaptea,
Cuprinsa de-un intuneric ametitor,

Se joaca si luna, imi mangaie chipul
Sperand sa-si alunge singuratatea

E trista de veacuri, desi lumineaza
Asemeni unui zambet ce-ascunde sute de lacrimi

Visez in tacere, astern ganduri si soapte
Ma simt abandonata in tristete,

Incerc sa respir, dar imi lipseste aerul,
As vrea sa ascult, dar nu inteleg tacerea

Unde esti, sa pot zbura ?

Un suflet ce-i singur, nu oglindeste nimic
Fara parfum, degeaba si floarea...

Stiu ca ma cauti, am aripile frante..
Grea e magia cand crezi doar in ea,

De ce nu te-apropii? Strange-ma-n brate!
Arata-mi lumina, acopera-mi ochii ...

Mangaie-mi buzele ce parca suspina,
Otraveste-ma cu dulceata, am sa mor pentru tine,

Sopteste-mi dorinte, doreste-ti in soapta
Iubeste, alinta, saruta, priveste ...

Traieste prin mine, suspina, zambeste ..
Alunga-mi amarul, uita de lume,

De pasii tristi ai singuratatii,
Ecoul lor apasator imi inunda timpanele;
Amortind sufletul...

Am ramas doar o flacara-n vant .

Si dor mi-e de tine. Arata-te-o data!

Mai mult decat viata, atat te-as iubi.


Compu' la care am scris poezia mai exista, dar e la tara; cand am sa ajung pe acolo, am sa o pun pe stick si am sa o public aici, sa vedeti cum e si originala :)) oricum, mult diferita nu e :p

2 comentarii:

  1. Nu am patit ( inca ) ce spui tu insa inteleg perfect ce simti. Si eu am scris mii de strofe si cred ca as innebunii daca cineva mi-ar "fura" ideile. Parca mi-ar fura o particica din lumea mea, o lume care s-ar prabusii in secunda doi.
    Probabil aberez... scuze.
    scrie in continuare, e unicul mod de a zbura asa cum o fac pasarile, e unicul mod de a ajunge acolo unde nimeni nu a fost, e unicul loc in care gandurile iau forma. Succes!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc!
    Am pierdut poezia respectiva definitiv..cineva (varul meu banuiesc) a reinstalat windowsul si am pierdut toate poeziile pe care le scrisesem si le salvasem in pc-ul respectiv...
    Asta e, viata merge mai departe, cu sau fara poezia respectiva! Frustrarea ramane...cel putin inca o vreme...
    Multumesc inca o data de sfaturi si sper sa nu ti se intample asa ceva niciodata!
    Zi frumoasa! Succes si tie!

    RăspundețiȘtergere